Tenis
07/06/2010 - 02:30 - Updated 07/06/2010 - 02:40Tennissima!

Aşa a titrat L’Equipe despre Francesca Schiavone după succesul de sâmbătă de la Roland Garros
Pentru a surpinde exact victoria italiencei Francesca Schiavone la Internaţionalele Franţei, cotidianul L’Equipe a inventat un neologism: Tennissima! Un mix între tennis şi bravissima. “După aproape un deceniu de finale deziluzionante, Centralul a vibrat pentru aceea care a încheiat superb, în termeni ai jocului, creativităţii, prezenţei fizice şi prospeţimii. A fost o victorie a tenisului”. Nimic altceva nu era nevoie să se spună despre învingătoarea de sâmbătă.
Prima italiancă din istorie care cucereşte trofeul la Roland Garros, la aproape 30 de ani. Imediat după ultima minge jucată, Francesca a fost surprinsă vorbind la telefon, undeva în tribună, între susţinătorii ei. “A fost minunat. M-a sunat preşedintele Republicii, Giorgio Napolitano. Mi-a spus că e foarte fericit şi foarte mândru de acest succes”, avea să povestească Francesca. Iar după ce a vorbit cu preşedintele, după ce şi-a luat replica trofeului Suzanne Lenglen (“singurul lucru care mă supără e că nu-mi dau acest trofeu să-l duc acasă, să-l vadă mama, tata. Mi-au dat unul mai mic, dar ştiu oricum că numele meu va rămâne pentru totdeauna pe cel mare”), după conferinţa de presă în care a răspuns mai întâi ziariştilor francezi şi anglofoni, apoi a rămas aproape o oră cu cei italieni, după toate astea, Francesca şi-a luat prietenii veniţi să o suţină la Paris, pe oficialii federaţiei italiene şi au sărbătorit cu…paste şi pizza, într-un restaurant Italian de pe Champs Elysees.

Totul, chiar şi această victorie de la Paris, e simplu în viaţa italiencei născută la Milano şi care va împlini 30 de ani pe 23 iunie. Nici un episod inedit în biografie, nici o ieşire mondenă, nimic să o ducă sub reflectoare mai mult decât tenisul. “Această victorie este dovada că oricine, sportiv sau nu, poate fi ceea ce vrea să fie, să-şi trăiască viaţa aşa cum visează. Nu contează că se întâmplă peste un an, sau zece, sau imediat”. E, desigur, lecţia de învăţat de la Francesca. Tennissima!










